Deși adesea preferă să petreacă timp în fața ecranelor, iată cât de benefic este pentru copii să petreacă timp în natură.
La începutul anilor 1980, biologul Edward O. Wilson de la Universitatea Harvard a propus o teorie numită biofilie conform căreia oamenii sunt atrași instinctiv spre mediul lor natural. Cu toate acestea, mulți părinți din secolul XXI ar pune la îndoială această teorie, în timp ce își privesc copiii exprimând o preferință clară pentru a sta pe canapea în fața unui ecran, în loc să se joace afară.
Panica cu privire la copiii care petrec prea mult timp în interior a devenit atât de accentuată încât i s-a dat și un nume: tulburare de deficit de natură.
Deși faptul că se numește tulburare este doar retoric, este clar că copiii petrec mult mai mult timp în casă decât afară. Această schimbare se datorează în mare parte tehnologiei: se spune că un copil în America petrece în medie 4 până la 7 minute pe zi jucându-se în aer liber și peste 7 ore pe zi în fața unui ecran.
Richard Louv, autorul cărții ,,Ultimul copil în pădure: salvarea copiilor noștri de tulburarea de deficit de natură”, spune povestea intervievării unui copil care i-a spus că îi place să se joace mai mult în casă decât în aer liber „pentru că acolo sunt toate prizele electrice.”
Creșterea temerilor părinților cu privire la boli și la pericolele de a se juca afară – în ciuda dovezilor contrare – sunt un alt factor important.
Pe măsură ce suburbiile continuă să se extindă, colțurile din natură devin din ce în ce mai rare, iar copiii sunt mai puțin înclinați să-și petreacă timpul într-o curte, ca să nu mai vorbim să sară gardul la un vecin sau să se plimbe prin pădure. În schimb, activitățile din casă pot părea mai ușoare, mai sigure și chiar mai interactive pentru copiii care sunt obișnuiți cu jocuri video multiplayer și conturi de socializare.
De ce să ieși afară?
Studiile recente au arătat avantajele – chiar și necesitatea – de a petrece timp în aer liber, atât pentru copii, cât și pentru adulți. Unii susțin că poate fi orice mediu în aer liber. Alții că trebuie să fie un mediu „verde” – unul cu copaci și frunze. Alții au demonstrat că până și o imagine cu verdeață poate aduce beneficii sănătății mintale. Lăsând la o parte aceste lucruri, majoritatea studiilor sunt de acord că micuții care se joacă afară sunt mai inteligenți, mai fericiți, mai atenți și mai puțin anxioși decât copiii care petrec mai mult timp în interior. Deși nu este clar modul în care sunt influențate exact funcționarea cognitivă și îmbunătățirea dispoziției, există câteva lucruri pe care le știm despre motivul pentru care natura este benefică pentru sănătatea mintală a copiilor.
Construiește încredere. Modul în care copiii se joacă în natură este mult mai flexibil decât cele mai multe tipuri de jocuri din interior. Există infinite moduri de a interacționa cu mediile în aer liber, de la grădina din fața blocului și parcuri, până la traseul de drumeție sau lacul din zonă, iar decizia de a-l lăsa pe copil să aleagă cum tratează mediul înconjurător semnifică puterea de a-și controla propriile acțiuni.
Promovează creativitatea și imaginația. Acest stil de joc nestructurat, liber permite copiilor să interacționeze semnificativ cu mediul înconjurător. Ei pot gândi mai liber, își pot proiecta propriile activități și pot aborda lumea în moduri ingenioase!
Învață responsabilitatea. Lucrurile vii nu vor rezista dacă nu sunt îngrijite corespunzător, iar încredințarea unui copil să aibă grijă de elementele vii ale mediului înconjurător îl va învăța ce se întâmplă atunci când uită să ude o plantă sau scoate o floare din pământ.
Oferă diferite stimulări. Natura poate părea mai puțin stimulantă decât jocul video, uneori violent, al copiilor. În realitate, natura activează mai multe simțuri – poți vedea, auzi, mirosi și atinge mediile în aer liber. „Pe măsură ce tinerii își petrec din ce în ce mai puțin viața într-un mediu natural, simțurile lor se îngustează…”, avertizează Louv, „…și acest lucru reduce bogăția experienței umane”.
Îi face pe copii să se miște. Cele mai multe moduri de a interacționa cu natura implică mai mult exercițiu decât statul pe canapea. Copilul nu trebuie să se alăture echipei locale de fotbal sau să meargă cu bicicleta prin parc – chiar și o plimbare îi va pune sângele în mișcare. Nu numai că exercițiile fizice sunt bune pentru corpul copiilor, dar se pare că îi ajută să fie mai concentrați, ceea ce este deosebit de benefic pentru copiii cu tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate.
Îi face să gândească. Louv spune că natura creează un sentiment unic de fascinație pentru copii pe care nici un alt mediu nu îl poate oferi. Fenomenele care apar în mod natural în curțile și parcurile de zi cu zi îi fac pe copii să pună întrebări despre pământ și viața pe care o susține.
Reduce stresul și oboseala. Conform teoriei restaurării atenției, mediile urbane necesită ceea ce se numește atenție direcționată, ceea ce ne obligă să ignorăm distragerile și contribuie la epuizarea creierului. În mediile naturale, practicăm un tip de atenție care nu necesită efort, cunoscută sub numele de simplă fascinație care creează sentimente de plăcere, nu de oboseală.
Așadar, în timp ce petrecerea timpului în fața ecranelor este alegerea mai ușoară și mai populară, este important să alocăm timp pentru jocuri în aer liber.