Prin curaj, realizăm visuri mărețe. De exemplu, putem preveni dispariția dinozaurilor, putem urca pe cei mai înalți munți sau pur și simplu ne putem cere scuze atunci când facem o greșeală. Puțin curaj este în fiecare gest de împrietenire, într-ajutorare, curiozitate și descoperire. Și mai bine nici că-l putea ilustra șoricelul nostru ingenios în ,,Cel mai mare vis al copilăriei”! Haideți să aflăm împreună câteva dintre metodele folosite de Mama Șoricică și întreaga familie pentru a insufla puterea curajului în sufletul lui Tzitzi.
Copiii și adolescenții cresc într-o lume care devine din ce în ce mai competitivă și mai centrată pe comparații. Este ușor pentru oricare dintre noi să creadă că cei care și-au găsit succesul sau fericirea sunt mai buni, mai puternici, mai inteligenți sau au acces la cunoștințe secrete – anumite puncte forte sau calități care sunt rezervate pentru câțiva norocoși. Adevărul este că niciunul dintre noi nu se naște cu gena „succesului” sau „gena fericirii”. Există multe lucruri care duc la succes și fericire, dar unul dintre cele mai puternice dintre acestea este curajul.
În spatele succeselor strălucite se află eșecurile, respingerile și imprevizibilele ,,întoarceri din drum”. Adesea multe. Dar fără excepție, există și curaj. Munți de curaj. Curaj să continui, să găsești un mod diferit și, desigur, curajul de a încerca, în primul rând.
Ce este curajul?
Pentru copii și adolescenți, unul dintre cele mai importante lucruri pe care trebuie să le știe este că curajul nu se simte întotdeauna ca și curaj. Din exterior, curajul pare adesea impresionant, puternic și sigur pe sine. Uneori ar putea părea imprudent sau palpitant. Din interior, însă, se poate simți înspăimântător și imprevizibil. Se poate simți ca anxietate sau frică sau îndoială de sine. Curajul poate fi înșelător – de multe ori din exterior arată diferit de felul în care te-ai aștepta să se simtă în interior. Asta se întâmplă deoarece curajul și frica vin întotdeauna împreună. Nu poate fi altfel. Dacă nu există frică, nu este nevoie de curaj.
Curajul nu se referă la ceva magic care se întâmplă în interiorul nostru pentru a ne face „să nu ne speriem”. Este vorba despre ceva magic care se întâmplă în interiorul nostru pentru a ne face să trecem peste frică, îndoială de sine, anxietate și să ducem la bun sfârșit lucrurile grele sau riscante sau înspăimântătoare. Uneori curajul trebuie să se existe doar câteva secunde – suficient de mult pentru a fi suficient de curajos.
Copiii trebuie să mai știe ceva despre curaj – nu vezi întotdeauna efectele imediat. Curajul ar putea însemna să fii amabil cu noul copil din clasă, să încerci ceva nou, să susții ceva în care crezi. Adesea, aceste lucruri nu vin cu artificii sau cu aplauze. De fapt, rareori se întâmplă asta. Diferențele pe care le fac lucrurile de mai sus pot dura mult timp pentru a se dezvălui, dar atunci când acțiunile sunt conduse de curaj, diferențele vor fi întotdeauna acolo, luând contur și schimbând într-un fel colțurile foarte importante ale lumii.
Cum încurajăm curajul la copii?
Cu toții vrem să ne simțim în siguranță. Este atât de bine și plăcut și este puțin probabil să fim răniți sau să ne facem de râs sau să rămânem cu vânătăi. Uneori, „încet, dar sigur” ar putea fi locul perfect pentru copiii noștri, însă atât de multe lucruri frumoase și care îi îmbogățesc vor avea loc atunci când se vor desprinde de noi, chiar dacă doar pentru câteva secunde. Iată câteva modalități de a le susține curajul:
Vorbește despre curajul lor de parcă ar fi deja acolo.
Copiii și adolescenții se ridică sau coboară la lucrurile care se așteaptă de la ei. Vorbește cu curajul care prinde viață în interiorul lor, ca și cum ar fi deja acolo.
– Știu cât de curajos ești. Îmi place că iei decizii dificile uneori, chiar și atunci când ar fi mai ușor să faci celălalt lucru.
– S-ar putea să nu te simți curajos, dar știu ce înseamnă pentru tine să faci asta. Crede-mă, ești unul dintre cei mai curajoși oameni pe care îi cunosc.
Permisiune pentru imperfecțiune.
Eșecul și respingerea sunt adesea un semn că ai făcut ceva curajos. Fiecare experiență oferă informații noi și lecții care nu ar fi fost acolo înainte. De aceea, doar cei curajoși ajung în acel punct, în cele din urmă – unde au cunoștințele, înțelepciunea și experiența care pot fi găsite adesea numai atunci când aterizezi rău, uneori de mai multe ori. Oferiți-le spațiu pentru imperfecțiune – este o bază de creștere.
Nu te vei simți întotdeauna pregătit. De aceea este un lucru curajos.
Spuneți-le că este în regulă să aștepte perioada în care se simt confortabil – în timp ce lucrează la un plan, aprinzând scânteia curajoasă din interiorul lor (și este întotdeauna înăuntrul lor) – dar că va veni un moment pentru a o lăsa liberă. Când vine acest moment, nu va se va simți întotdeauna disponibili sau cert. Asta îl face curajos. Și puțin magic.
Încearcă ceva nou.
Încurajați-i să facă activități care îi împing până la marginile sinelui lor fizic sau emoțional – dramă, sport, muzică. Orice lucru care va ajuta la adeverirea faptului că sunt puternici, pot face față și că nu sunt la fel de fragili pe cât s-ar putea simți uneori, va ajuta la hrănirea inimilor lor curajoase.
Fii tu exemplul.
Tot ce faceți este aur în ochii lor. Vorbiți-le despre momentele în care vă simțiți emoționat sau despre vremurile în care ați spus „nu” sau „da”, când toți ceilalți se mișcau în direcția opusă. Vorbiți-le despre momentele în care ați trecut prin frică, epuizare, tristețe, furie, pentru a face ceea ce era potrivit. Vorbiți despre ideile riscante, despre vremurile în care ați gândit diferit, ați făcut ceva diferit și despre vremurile în care v-ați simțit mic, dar ați reușit ceva mare. Lasăți-i să simtă că viteazul din voi este și în ei.
Sursă articol: https://www.heysigmund.com/building-courage-in-kids/
Articol tradus de Maria Colibalis, studentă la Facultatea de Științe politice, Administrative și ale Comunicării și adaptat de Psih. Diana Marinescu